Chiar daca raspunsul e tardiv, voi incerca sa pun doua exemple ca sa se inteleaga despre ce e vorba.
Scoala spaniola dupa parerea mea, a pierdut contactul cu realitatea. Nu numai ca modeleaza din lumini si umbre in exces, dar ajunge sa inventeze din pensula reliefuri acolo unde acestea nu exista. As indrazni sa spun ca asta e un fel de lipsa de respect pentru munca sculptorului. In momentul cand pui tu falduri acolo unde Latore, Viktor Konov, Mario Numitone si multi altii, nu le-au vrut, inseamna ca esti frustrat ca pictezi in loc sa sculptezi.
Mai jos se poate vedea un bust realizat conform scolii spaniole (nu stiu daca pictorul era spaniol)
Interiorul obrazarelor si partea din spate a caştii, precum şi fata personajului, a fost exploatata peste maxim in ideea de modelare din culori. Maiestria este indubitabila. Insa legatura cu realitatea este practic nula.
Or personal, eu vreau sa ma apropii de realitate si nu de a transpune o pictura plana in regim tridimensional.
Ajunge sa intorci bustul ala in lumina cu cateva grade, ca umbrele alea sa nu se mai explice. Mânăreala e fantastică dar arta tinde spre kitsch.
De aia eu admir mai mult scoala ruseasca si sper ca asa cum zicea Zeno, sa se formeze o scoala nationala (ca sa evit cacofonia) care sa nu se lase influentata de renumele unor scoli venetice (nu venetiene).
Mai jos, pun un exemplu pictat de o rusoaica....Asta admir fara rezerve.

Statistics: Posted by Calin Ungureanu — Wed Oct 23, 2013 10:29 am
]]>