Într-un mod absolut paradoxal această izolare la domiciliu nu este prolifică în domeniul machetistic. De câțiva ani am o problemă și nu mă refer la Blestemul lu` Midas (pe care cu modestie îl port asupra-mi) ci la dezvoltarea unei o forme de alergie la matematică unele vopsele, diluanți sau adezivi pe bază de cianoacrilat. Evident că atunci când lucrez îmi iau măsuri de prevedere, mă protejez cu mască și ochelari (aceștia din urmă sunt obligatorii deoarece „Ochi-de-șoim” tinde să devină „Praf-în-ochi”) dar este suficientă o secundă de neatenție și GATA, mă abonez la un episod de minim 24 -48 de ore de alergie sănătoasă. Din meniu: reprize de strănut, lăcrimare și rinoree fără stavilă, adică exact chestiile pentru care, în aceste zile tulburi, riști să fii linșat de către cetățeni vigilenți.
