Moson Show 2014

[Stefan Laurentiu Gabriel]

Si ne apropiem de final... ...
https://www.youtube.com/watch?v=WKiEiP6 ... e=youtu.be
https://www.youtube.com/watch?v=b4Mm03I ... e=youtu.be
https://www.youtube.com/watch?v=MSB-g2z ... e=youtu.be
Urmeaza, premierea...

[Stefan Laurentiu Gabriel]

Si premierea ....
Premiere part. 1:"Baietii "din Satu Mare(24:15 min.),Catalin Balta (25:30min.),Dan Magon(31:30min.),Tibi(34:20min.),Eduard Badescu(48:35 min.),Paul-Hartman(51:30min.),Alexie(52:30min)
https://www.youtube.com/watch?v=Kjis-wo ... e=youtu.be
Partea 2 premiere:Tibi(5:20min.),Edy(27:20)
https://www.youtube.com/watch?v=KAKeA46 ... e=youtu.be
Partea 3 premiere:Tibi(1:40min)
https://www.youtube.com/watch?v=639XkbT ... e=youtu.be
Si la final ... muzica...
https://www.youtube.com/watch?v=2w_IqcI ... e=youtu.be

[Olaf The Viking]

E, sa continuam povestirea, ultima data va lasasem la cumparaturi, mai exact plecasem spre motelas.

Am ajuns destul de obosit dar bineinteles nu ma dadeam invins. Ma intalnisem mai devreme cu Ioti, de la Debrecen, care imi spusese ca e ziua lui si a altui coleg si stateau la acelasi motel ca si noi, deci ma pregateam de un chef naprasnic ca o sete de eschimos in desert. Cum am coborat am si dat de baietii care erau cu Ioti, i-am asigurat de intreaga mea capacitate si vointa de a participa si m-am dus la masa noastra.

Am inceput cu un gulas ciorba ca imi placea modul de servire:




Bineinteles ca am lasat flacara sa arda astfel ca partea a doua, ca mai ramasese in vas, a fost fierbinte rau. Mergea la fix cu ardeiul, deja scoteam flacari.















Si acum una cu Tapirul in prim plan:


Colegii lui Ioti i-au pregatit o surpriza:



Banuiesc ca celalalt sarbatorit era cu masinile ca Ioti e mare fan Star Wars. Evident ca dupa ce am mancat ne-am dus la masa lor sa-i tragem o cantare cu La Multi Ani! de fapt un Happy Birtday international. Ne-am pupat, ne-am felicitat, eu am facut o gramada de poze (care urmau sa imi fie furate). Am fost invitati la masa lor dar si ei erau destul de multi, noi la fel, asa ca a ramas mai tarziu, cand se vor mai retrage din comeseni sa ne contopim. Oricum baiat finut, ne-a facut cinste cu o sampanie, noi si mai finuti le-am dat doua sticle cu vin adus de Tibi pentru protocol.

Bineinteles ca mai tarziu cand am decis ca a venit vremea sa incepem petrecerea cu adevarat nu mai era nici unul la masa lor. Asa ca am fraternizat cu niste cehi. Atunci a fost ultima oara cand am vazut aparatul. L-am scos, am facut poze si l-am lasat pe masa ca sa imi aduc aminte sa mai fac. Din momentul ala a fost pierdut.

Cu cehii am tot sporovait, noi i-am invitat la Alba, ei ne-au invitat la Brno, ne-am prefacut fiecare interesat de concursul celuilalt, am dat un raspuns de genul “vedem, vorbim, sigur, interesant, etc.” asta pana cand ni s-a spus ca se inchide si barul. Bucataria se inchisese oricum demult. Evident ca eu atat asteptam, am scos proviziile de urgenta din masina: vin si saratele.

A venit si cacanarul de serviciu din noaptea respectiva care se tot invartea nervos. La un moment dat s-a dus sa stranga masa cehilor. Tantalaii nu stiu cum pusesera sticlele de bere in pahare ca atunci cand boul ala a incercat sa le scoata a spart vreo doua pahare. Nervos si impertinent a urlat la noi “It is closed”. Cehii s-au speriat si au tulit-o. Unul singur s-a dus la el, nu stiu ce i-a spus, ca a plecat bombanind iar noi am mai stat vreo jumatate de ora.

Dupa ce am plecat de la masa si am ajuns in camera mi-am dat seama ca imi lipseste aparatul. Am mers jos l-am intrebat pe jegos daca nu l-a gasit, el a zis ca nu, s-a facut ca ploua si asta a fost. Acum nu imi dau seama daca el l-a luat sau unul dintre cehi. Cel mai mult ma deranjeaza ca am pierdut pozele, aparatul este inlocuibil, dar asta e situatia, alta data voi fi mai atent, nu imi imaginam ca cineva de la masa noastra sau de la local poate fura.

[alexie]

Episodul acesta se simte ca este facut pe fuga (sau poate supararea sa fie cauza). Nici un cuvant, o fraza, o rima imperecheata despre femeia orchestra din fundalul pozelor ?

[Stefan Laurentiu Gabriel]

"Socializarea" de la motel...pe acorduri de muzica "romantioasa" ...
https://www.youtube.com/watch?v=YAWNhvT ... e=youtu.be
Aici o atmosfera ceva mai destinsa...
https://www.youtube.com/watch?v=1_597Gz ... e=youtu.be
SI la multi ani Loti...
https://www.youtube.com/watch?v=2jZ5ZN8 ... e=youtu.be

[Bill]

Desi n-ai dat sa cenzuram(asa cum te-am rugat chiar in scena 3, cadrul 7 ) salut vitejeste initiativa si rezultatul.
Eram mult mai treaz decat m-am simtit dimineata
Multumim si spor,
Bill

[Olaf The Viking]

La cererea unei anumite parti a cititorilor (multumita lui Laurentiu acum si ascultatori) am sa va povestesc despre cea care ne-a desmierdat urechile intr-un mod placut. La inceput nu stiam daca e barbat sau femeie. Ne-am dat seama pana la urma ca apartine sexului slab (desi e discutabil si asta) ca sa nu zic frumos. In afara de lamentarile din videoclip (caci daca e muzica si actiune e deja videoclip, nu ?) tanti a prestat si ceva bucati internationale, cu versuri in maghiara evident, ceea ce l-a facut pe "Yoda mester" sa para mic copil pe langa alte bazaconii pe care le debita pe limba lui Harpad.

Din cand in cand mai lua o pauza scurta si puteam si noi sa vorbim si, mai cu seama, sa ne auzim. Apoi incepea iar. Era ca o musca din aia care tot bazaie, incerci sa o ignori, dar pana nu iei un prosop sa-i tragi una peste fata de sa-i sara ochelarii cat colo, nu se lasa.

Asta e ideea de entertainment de sambata seara. In loc sa prelungeasca programul sau sa-i traga doua bete pe spinare celui din tura de seara, ei prefera sa plateasca o facatoare de zgomot. Probabil ca dupa numarul ei, urechile clientilor sangereaza in asa hal incat nu mai aud ce se vorbeste in camera din stanga, ce se intampla pe closet, in camera din dreapta, cine sforaie vizavi si asa nu se mai plang de galagie.

Revenind la momentul naratiunii, a doua zi m-am infiintat iar sa intreb de aparat. Acelasi raspund negativ. Daca il gaseam e posibil sa fi fost un pic mai diplomat (de la Bill citire - diplomat e atunci cand te scuipa unu' tu zici ca locatia unde s-a intamplat a fost frumoasa) dar asa i-am cadorisit pe booking.com cu niste impresii obiective:

"The Saturday night front desk guy was very rude. He kick us out of the restaurant by yelling at us that it was closed. Every motel/hotel must have a lobby where the people can stay late at night and talk. It was Saturday night after all. Also the blanket was a little too short."

Nu am stiut cum sa zic in engleza ca m-am invelit cu paturica pe diagonala ca imi ieseau picioarele afara si nu stiam daca ei il citisera pe Procust.

Revenind la momentul povestirii, dupa ce m-am convins ca aparatul s-a dus de suflet si nu mai sunt sanse sa-l gasesc am iesit afara in parcare si, de suparare, am luat un carnat din portbagaj. Sau or fi fost doi? Nu mai stiu. Oricum gestul a fost inspirational caci m-a apucat organizarea continutului (trebuie spus ca era o vraiste de nedescris – i-am facut si poze, nu ca ar ajuta) si am gasit carligul de remorcare, bine mersi, la locul lui. Va mai amintiti din prima zi cand alunecase masina in sant ca Tibi se chinuise sa ma remorcheze si nu avea de ce sa lege parama. M-am jurat ca o sa-i pun niste banda adeziva galbena (carligului, nu lui Tibi) ca sa il vad data viitoare, dar bineinteles ca pana acum nu am facut-o. Gasirea carligului nu mi-a provocat mare bucurie si nu a reusit sa stearga urmele pierderii pozelor. Asa ca m-am gandit sa ma refugiez in shopping ca in mancare nu gasisem alinare.

Prin urmare m-am refugiat in cladirea de cumparaturi, cum urci la etaj, pe scara, in dreapta. Vazusem cu o zi inainte niste romani, 1:72, de rasina si ma tenta o mica vigneta, ptiu, o sa ma scuipe AMA, diorama vreau sa zic (ca nu sunt animale, sunt doar 5 romani). Baietii aveau o cutie plina cu tot felul de alte rasinoase dar sincer numai romanii mi-au facut cu ochiul. Si pentru ca intentionam a doua zi, daca mai ramaneau bani, sa-i cumpar, i-am dosit in cutia lor, in coltul din dreapta spate. Nu i-am mai gasit acolo, i-am gasit la mijloc spate, dar oricum strategia a dat roade si nu i-a cumparat altul.

Inarmat cu grupa de romani (caci nu am facut armata, asa ca nu stiu cat are o grupa in realitate, stiu doar ca 8 romani fac un contubernium sau ceva de genul) am coborat sa imi caut postament pentu ei. M-am oprit la standul meu favorit de postamente, de care dadusem acum 4 sau 5 ani, la prima deplasare. Mi-a placut mult ca baietii au o slefuire impecabila si catifea sau cel putin o imitatie de catifea, lipita pe fund. Pe fundul postamentului, sa ne intelegem, da?

Am scos frumos soldateii ca sa vad cum stau pe postament, tipu’ de acolo s-a hlizit, ceva de genul : “Aaa, small soldiers…” eu am crezut ca e de bine si ca omu’ o fi pasionat, asa ca am socializat cu el, mai ales ca il vazusem in juriu la figurine si cele 4 diorame. Mai bine zis la figurine, vignete, diorame, brice si carice de toate scarile. I-am zis ca eu am diorama aia cu samurai. “Daa?” “Da! Trebuie sa o stii, ca am vazut ca erai in juriu, nuu?” , “Da.”, “Si mai aveam si aia cu banca. Am castigat ceva?”. E, aici s-a rupt filmul, nu a mai comunicat, i-am dat banii si am plecat un pic dezamagit, deoarece singurul postament care se potrivea, nu avea catifea pe extrados. Si nici cine stie ce informatii nu am obtinut de la sulica franaru’ ala din juriu.

Chiar ma gandeam ca ar fi trebuit sa iau postamentul de la milfa care le cara in prima zi cand stateam cu alexie la tigari. Noi stateam linistiti si sporovaiam, iar ea saraca, cu tocuri si decolteu, mai mult sau mai putin generos, cara lazi cu postamente de lemn. Intr-un tarziu alexie si-a dat seama ca MILF nu e cuvant romanesc si e oarecum international asa ca probabil daca nu a inteles toata discutia a inteles macar sensul principal. Noi vorbeam despre raspandirea fenomenului MILF in societatea maghiara.

Am mai dat o tura de adio prin sala, s-a dat semnalul strangerii, am strans si am ocupat locuri in fata pentru premiere.



Cand dadusem tura de adio il surprinsesem pe capo di tuti crampi de la Moson ca dadea si el ceva premii de incurajare celor

fututi

neapreciati de juriu. La categoria diorame nu era nimeni de la noi, deci stiam ca eu personal am castigat din trei pe aia mai lunga, dar speram ca vor castiga ceilalti. Si nu am fost dezamagit.

S-au perindat pe rand Tibi (cu nelipsita geaca, nu cumva sa se vada de unde este)



baietii de la Satu Mare, Paulica, Dan Magon, Edy a lu’ 109, Catalin. Eu tot asteptam sa il strige pe Bill. Iata ca s-a terminat si nu l-a strigat. In momentul ala mi-am dat seama ca de fapt nu trebuie sa fiu suparat ca nu am luat ceva. Pai daca Bill, cu dioramele si avioanele lui nu a luat nimic, nici o mentiune, un covrig, un susan, un rahat –lokum sau nelalokum cine sunt eu sa castig ceva? Dinspre partea mea pot linistiti sa isi bage in extradosul intradosului regulamentul si sa-l regurgiteze pe la celalalt capat al tubului digestiv. Mai ales ca am auzit ca se astepta sosirea lor la Alba si ca vor da teapa si anul acesta, ca de obicei, as putea adauga.

Dupa premiere si poza de rigoare



ne-am pupat cu Edy, Tony si Paulica care plecau spre Bucuresti iar noi am tras o tura pe la un fel de Lidl, s-au mai facut cumparaturi iar apoi, insotit de alexie m-am retras in vastele apartamente de 3 mp la odihna. Restul au decis ca vor sa se plimbe dar imi era prea lene si eram prea demoralizat ca sa mai pot participa la asa ceva. Mi-am facut socoteala ca ma odihnesc putin ca sa pot combate cu succes seara la serbarea victoriei, caci nu trebuia sa pierd din vedere ca premia(n)tii sigur vor da de baut.

Si chiar au dat, dar lor insile cum ar veni, caci au sosit pe la 7-8 la motel gata mancati si bauti, cu chef de somn. Astfel mi-am dat eu seama ca prin Ardeal sa iesi la plimbare inseamna sa cauti o carciuma, eventual care serveste si carne de cerb, nicidecum sa te plimbi. Dupa ce le-am tras o sapuneala zdravana ca au baut singuri, cu mare greutate am reusit sa-i urnesc in sala de mese pentru un ultim pahar si, in ceea ce ma priveste, un ultim gulas. Dar fara ardei, ca sa simt si eu gustul.

Si cam asta a fost tot ce era mai interesant ca dupa aceea a urmat somnul, plecarea de dimineata, o ultima cafea bauta impreuna pe drum intr-o benzinarie in apropiere de Budapesta si pe urma drumurile ni s-au despartit, o parte o luau spre Cluj restul spre Bucuresti.

Dar totusi, ca o ultima intamplare de savurat, trebuie spus ca in periplul trecut, la Bechesciobo parca, am descoperit un mare secret: cand isi scoate Tibi jacheta sa i se vada in sfarsit tricoul si sa aduca astfel omagiul pentru AMA.



Pe drumul de intoarcere nu am avut peripetii, ne-am oprit ca de obicei la un ciolan (inca o data multumim Dan de pont) de data asta m-am luat dupa Misu (a lu’ Bushila) si in loc de fasole am luat hrean crezand ca o sa fie cumva preparat ca sos. Nu a fost, dar m-am descurcat si asa. Probabil o sa repet vineri experienta.

Ca de obicei a fost frumos, reusita romaneasca trebuie apreciata chiar si pentru, si mai ales din cauza, sistemului de punctaj aberant, am vazut machete, diorame, figurine, milfuri, decolteuri, elisabete, m-am delectat cu sprituri, vinuri, gulasuri deci pot sa consider deplasarea reusita si mai mult decat atat, repetabila, fie si numai ca sa-i pot critica pe toti si toate si anul viitor.

- Sfarsit - *

____________________________
* Nota autorului: Daca isi mai aminteste alexie si alte episoade ce merita a fi mentionate autorul isi rezerva dreptul sa faca adaugirile necesare.

[alexie]

Da, aista-i stilul consacrat!

[Hartman]

http://www.booking.com/hotel/hu/ovar-ap ... ight_room=

[Olaf The Viking]

Ai pus un link catre toate hotelurile.