Scopul este sa rupa culoarea de baza si sa dea un aspect 3D ca sa zic asa, intregii tarasenii. Unii ii spun mai pretentios "modularea culorii" si exista tot felul de teorii si procedee daca cauti pe net, despre asta. Inclusiv un dvd de-a lui migproduction despre asta, pe care daca nu il ai, am sa ti-l dau.
Dar ca sa simplificam un pic treaba: Ca si la figurine, ideea de baza pt obtinerea volumului este jocul de lumini si umbre dupa regula "umbra in gaura, lumina pe creste". In afara de asta uzura va fi mai mare intotdeauna pe "creste", deci acolo culoarea se va deschide, acolo vor aparea zgirieturi, etc.
Acuma ca sa nu prelungim compunerea fara rost cu tot felul de teorii, iti spun cum fac eu la blindatele americane:
- strat(uri) OD - olive drab. Foloesc Tamiya acrilic. Este o intreaga fiolozofie despre "adevaratul OD", etc etc
- din aerograf (folosesc un Tamiya cu duza de 0,2, dar n-are nimic si o duza mai mare) suflu KAHKI (xf-49) pe "creste", pe muchii, etc unde mi se pare mie ca vopseaua e mai uzata, mai decolorata, mai luminata, etc. Asta imi lumineaza OD-ul. Unde vreau sa-l fac si mai luminat adaug Khaki-lui un pic de DESERT YELLOW (XF-59) si obtin o nuanta si mai luminoasa. Asta-i tot, nu sunt secrete. Poate o mica chestie ar fi: tine aerograful la unghi cit mai mic cu suprafata de vopsit - vopseaua sa mearga cit mai razant si controleaza bine volumul de vopsea. Pentru un control mai bun e recomandat sa faci mai ulte treceri in straturi foarte subtiri decit un strat gros.
Contrar tuturor recomandarilor purtate din gura-n gura ca folclorul, de catre academicieni care nu stiu ce vorbesc, eu diluez vopseaua direct in sticla. Tamiya vine cu sticla plina pe 3 sferturi cu vopsea. Din start completez un sfert cu alcool izopropilic (care nu este cu nimic mai prost decit diluantul Tamiya doar ca este mult mai ieftin. Pe masura ce consum vopseaua din sticla, completez cu alcoolul rezultat din spalarea finala a aerografului. Asta pina cind termin vopseaua. Estimez ca dintr-o sticla de vopsea, obtin in final probabil vreo 2-3 sticle cu aceste diluari in timp. Acuma pentru acoperit suprafete mari poti lucra si cu presiuni mai joase 0,5-1atm. Dar pentru lucrari de finete ai nevoie de vopsea subtire si presiune mare pentru ca aerograful sa nu improaste stropi.
- apoi vopsesc scule, detalii cu alte culori etc
- daca trebuie sau am chef e momentul unui drybrush (vopsea putina cu pensula aproape uscata - pe "creste")
- apoi lac lucios (future) din aerograf inm straturi subtiri si multe
- decaluri daca sunt
- alt strat lucios
- wash - ulei diluat in benzina de brichete sau white spirit - consistenta laptelui (deci destul de gros) si pus cu pensula numai prin gauri, santuri si in jurul detaliilor
- mai nou mai bag un strat lucios subtire peste wash ca sa nu stau la nesfirsit sa se usuce. Asta am supt-o de la un australian si se pare ca tine. Oricum uleiul trebuie sa fie putin si lacul subtire, ca sa nu crape ulterior din cauza timpilor de uscare diferiti
- lac mat
- daca vreau niste filtre (ulei diluat foarte tare)
- daca vreau un blend de uleiuri nediluate (puse puncte si apoi cu pensula inmuiata in diluant amestecate culorile)
- daca vreau urme de ploaie verticale (se dau numai pe mat) cu vopsea foarte diluata sau rain marks-ul de la mig
- daca mai trebuie lac mat
- niste pigment metalic pe la muchii da bine (cel putin mie imi place) chiar daca nu tare are mare lucru de a face cu realitatea.
Cam asta-i. Nu stiu cit te ajuta, dar dupa principiul "numai jucind puteti pierde", smecheria consta in a incerca si a-ti face mina. In rest nimic complicat.
Ai inteles ca astea nu-s nici un fel de reguli, e doar ce fac eu. Sigur citeodata mai sar pasii, mai uit, mai inversez, etc, etc. Dar in principiu cam asta e.
Si asta o poti extinde la orice camuflaj, doar ca trebuie alese corect culorile cu care sa modulezi.
Marii meseriasi fac aceasta modulare (si) in functie de unghiul in care bate lumina peste masina, unghi pe care-l respecta pe toate suprafetele. Inca n-am ajuns acolo.