E. Evangelia aka Evanghelia aka Epava

Secţiune rezervată postării de articole, recenzii, tutoriale, etc. pe teme istorice

E. Evangelia aka Evanghelia aka Epava

Postby alexie » Sun Jul 08, 2018 10:30 pm

Sunt mai bine de o sută de epave în apele teritoriale ale României, Marea Neagră și Dunăre, dar acest lucru nu ar trebui să ne îngrijoreze. Din punct de vedere statistic șansele să ne rănim într-un epibiont de epava este de 1 la 8.000.000 față de 1 la 200 pentru o tăietură într-un aragaz, mașină de spălat sau alte porcării metalice aruncate de români în apele patriei. Și tot legat de statistică, unul din cinci români își aruncă peturile pe unde apucă (și la acest raport n-am luat în calcul sacul cu căței sau pisici).
Image

Așa cum în alte capitole ne-am ocupat de nave de plan secund (vezi. Grethe Witting – Nava ghinionista) sau de nave importante (vezi. O lebădă albă - SMR “Regele Carol I”), azi atenția ne este acaparată de nava simbol a litoralului românesc :

E. EVANGELIA


Nava a fost lansată la apă în 28 mai 1942, la „maternitatea” Harland & Wolff și a primit „punctaj” bun pentru cele 7.355 tdw, 131 metri lungime, 17 metri lățime și cei 10 metri înălțime. Și așa cum faima mea este potențată de faptul că sunt conațional cu Eminescu și destinul navei noastre a fost influențat de faptul că vestitul Titanic s-a născut tot în șantierul din Belfast.
La naștere a primit numele de „Empire Strength” , un nume cam belicos pentru acest cargobot frigorific ce aparținea de Blue Star Line ltd. După război își schimbă atât numele (Saxon Star) cât și proprietarul (Leyland & Co.), o perioadă păstrându-și numele deși se mai mărită de câteva ori. Cert este că în anul 1961 purta numele de Redbrook. Să recapitulăm împreună : Puterea imperiului, Steua Scoțiană și Pârâul Roșu. În anul 1965 se întâlnește cu celebrul pește armator grec Aristotel Onassis, acesta „se îndrăgostește” instant și cucerit fiind de siguranța sugerată de nume (Redbrook ;) ) o botează Jacqueline E. Evangelia. Dânsa devine proprietatea lu Hegif Compania Naviera S.A. firmă grecească și după trei ani de asuprire mariaj fericit, Evangelia își etalează nuri pe litoralul românesc.
Ca orice Evanghelie care se respectă și despre aceasta există multe versiuni, dar numai patru (coincidență ?) pot fi considereate de referință.

Evanghelia după Marcu – sinopsis
Se făcea că era 15 octombrie 1968, zorii zilei trebuiau să apară în scurt timp asta dacă nu cumva se rătăceau datorită unei cețe groase. Nava grecească confundă luminile din satul pescăresc (cunoscut apoi mai sub numele „Costinești – Stațiunea Tineretului”) cu luminile portuale ale Constanței și se repede perpendicular pe țărm . Nava pintenează ceața și rocile calcaroase. Aici se face tranziția de la religia creștină la religia cinematografică și astfel camera prezintă o compoziție demnă de Pintilie (expl. „De ce trag clopotele, Mitică ?”)
Noapte, tăvăluguri de ceață și o ceată de țigani care arde cărămizi, la malul mării. Un huruit înspăimântător și o siluetă apocaliptică sparge ceața. Stolul de cărămidari se împrăștie în cele patru zări (puțin probabil că și pe direcția est dar este vorba de hiperbolă sau ceva gen) stigând : Rușii ! Vin Rușii, mâncați-aș ! Lucru absolut firesc dacă ne amintim că la sfârșitul verii rușii erau prin Cehoslovacia. Filmul se sfârșește în stilul inconfundabil al maestrului : Valuri ce aduc pe mal sute de portocale zemoase, Crăciun în luna lui brumărel. Evident scena v-a fi furată mișelește de HBO (vezi Boardwalk Empire).

Evanghelia după Matei – sinopsis
Se făcea că era 15 octombrie 1968, zorii zilei trebuiau să apară în scurt timp, nava grecească se îndrepta către Constanța. Căpitanul navei suferă de DID cu nuanțe zoomorfe, adică este cetățean grec de naționalitate română și beat ca un porc. Urmează o explozie apocaliptică, iar cea ce a mai rămas din navă se îndreptă către satul pescăresc (cunoscut apoi mai sub numele „Costinești – Stațiunea Tineretului”). Aici se face tranziția de la religia creștină la religia cinematografică și astfel camera panoramează „Explozia”, pelicula din 1973, pentru ca ulterior să poposească pe capodopere mai mioritice. Conform unor pilde, urmele de gloanțe și găurile din bordaj au apărut ulterior, în cadrul instrucției ”norocoșilor” ce băgau doi ani de marină. Alte povețe atribuie urmele de obuze iepurașilor de câmp de pe poligonul de la Vama Veche. Noi amănunte apar în ediția revizuită și adăugită a lui Matei, astfel pagubele carcasei sunt puse încă o dată pe seama Marinei Militare Române, pe când aceasta încolțise un nucleu terorist ce-și făcea veacul prin epavă, cu ocazia revoluției din 89. Și acest film are un final grandios, Armada din anvelope de tractor iau cu asalt epava. Genericul se scurge pe ecran, imaginea de fundal o constituie stindardul ce fâlfâie în vânt, tigva rânjește arogant încadrată de autogen și baros.

Evanghelia după Ioan – sinopsis
Se făcea că era 15 octombrie 1968, se mijea de ziuă printr-o ceață groasă. Nava grecească transportă marfă de contrabandă (în acele zile tulburi ce nu se putea încadra în rubricile : Ziarul Scânteia, Sardine în suc propriu, Gumela sau Săpun Cheia era considerată contrabandă) și dintr-o gravă eroare de pilotaj ajunge să eșueze pe litoralul românesc, în dreptul unui sat pescăresc (cunoscut apoi mai sub numele „Costinești – Stațiunea Tineretului”). Aici se face tranziția de la religia creștină la religia cinematografică și astfel camera captează imagini demne de „Acțiunea Autobuzul”. Pentru a preveni contaminarea ideologiei comuniste într-un timp record plaja este înțesată de TV-urile grănicerilor, TV-urile ambulanțe, IMS-urile MAI și câteva Dacia, negre 1-B- trei cifre. Se instituie un embargou drastic, echipajul fiind consemnat pe navă până la elucidarea incidentului. Izolarea a durat trei săptămâni, blocada fiind spartă în fiecare noapte de câte un localnic dornic de un troc reciproc avantajos. Treptat fiecare marinar s-a reîntors pe meleagurile natale, cel mai probabil vânduți autorităților elene la un curs ce se raporta la paritatea marcă / sas. Ulterior nava a fost „decontaminată” de tot ce era occidental sau potențial occidental iar epava a intrat în patrimoniul R.S.R. iar poporul nu a întârziat să-și tragă partea. Că ce proverb poate fi mai românesc decât „Să vii de la muncă cu mâna goală este ca și cum te-ai închina la Aghiuță”
* Adică ai lucrat doar pentru salariu și este bine înfiletat în mentalitatea mioritică „banul este ochiul dracului”.


Evanghelia după Luca – gata cu sinopsisurile
Se făcea că era 15 octombrie 1968, zorii zilei trebuiau să apară în scurt timp Se făcea că era 14 octombrie 1968, încă o zi rezervată „bunăstări și dezvoltării națiunii”, pe contul de facebook al Forțelor Navale Române se postează o rețetă de tzatziki, imediat primește un … Grupul de Intervenții și Salvare Navală al portului Constanța intră în state de alertă după primirea unui SOS de la bordul unei ambarcațiuni de tip cargo, ce naviga sub pavilion elen. Astfel se pun bazele unui thriller hollywoodian dar se obține doar un flashback „ D-ale carnavalului”.
Image


Nava salvator, Voinicul, părăsește în grabă rada portului Constanța și se îndreaptă către grecii aflați în dificultate. Nu mică îi fu mirarea comandantul Mircea Ionescu când, odată ajuns la locul tragediei, pe luciul apei nu întâlni nici un fel de ambarcațiune.
Urmează un nou contact radio, un nou set de coordonate transmise de greci, o nouă serie de căutări zadarnice între Gura Portiței și zona Vadu, timp și combustibil consumat fără nici un rezultat palpabil (probabil mesajul SOS era : Cal la G7 , Cal Troian evident). Se inițiază un nou contact radio însă din partea grecilor nu se obține nici un fel de răspuns. Ghinionul grecilor, norocul lor până la obținerea dovezilor contrarii, este că la comanda Voinicului este Nicolae Mircea Ionescu, este un bătrân lup de mare care nu intenționează să abandoneze misiunea de salvare. Se solicită ajutor din partea navei Albatros, navă de salvare cu pescajul mai mic și astfel cu posibilitate crescută de a verifica apele mici din zona țărmului. Ba, mai mult, dând dovadă de fler, comandantul solicită Albatrosului să înceapă căutările de la polul opus coordonatelor oferite de greci. Nu după mult timp, pornind căutările din sudul litoralului, nava grecească este localizată.
Se făcea că era 15 octombrie 1968, zorii zilei trebuiau să apară în scurt timp, cargobotul E. Evangelia a fost găsit eșuat pe singura limbă de nisip a zonei calcaroase din vecinătatea unui sat pescăresc (cunoscut apoi mai sub numele „Costinești – Stațiunea Tineretului”). La scurt timp, Voinicul ajunge în proximitatea Albatrosului și se începe elaborarea unui plan de dezeșuare (autorul articolului consideră că un cuvânt greu de tipul „dezeșuare” trebuie să beneficieze de un alt cuvânt dodoloț, pentru echilibrare, am avut de ales între „septentrional”, „psefitic” și „elaborat”). Ca primă măsură, echipajul elen primește dispoziția de a stabiliza nava prin coborârea ancorelor și apoi scăderea pescajului prin debalastrare.
Voinicul, în conformitate cu numele, se ancorează la o adâncime ce-i oferă siguranță și eficiență, începe să tragă nava grecească din zona periculoasă. După câteva ore de manevre se reușește repunerea Evangeliei pe linia de plutire. Nava grecească este ancorată la o adâncime sigură iar salvatorii se retrag în portul Constanța pentru realimentare.
Se făcea că era 16 octombrie 1968, Voinicul își recapătă vechea poziție urmând să finalizeze operațiunea începută în ajun. Putem să ne imaginăm stupefacția comandantului când a fost informat despre faptul că parâma este prea scurtă, de fapt pe timpul nopții nava elenă își schimbase poziția. Mai bine zis, Evangelia se afla iar în situația de navă eșuată, cu diferența că acum mușcase zdravăn din teritoriul românesc. Căpitanul trimite un scafandru să inspecteze chila navei iar suspiciunile-i sunt confirmate de raport. Conform acestuia, nava a fost eșuată în mod intenționat, gradul de deteriorare a elicei indicând faptul că la momentul impactului se încerca obținerea vitezei maxime.
În conformitate cu noile informații, operațiunea de salvare se oprește existând suspiciunea intenției de fraudare a firmei de asigurări. Aici se face tranziția de la religia creștină la religia cinematografică și astfel mâinile caută semințele, timp în care pe ecran se derulează intriga din „Racolarea”.
Aflându-se despre stoparea acțiunii , dinspre nava grecească se aude un vuiet puternic, ceva ce se poate transpune în scris de forma „Țițilii – Mițilii”. Comandantul Grupului de Salvare se deplasează la bordul navei elene pentru a afla detalii, aici omologul său încearcă să îl mituiască în încercarea de a mușamaliza frauda. Până acum nimic deosebit, aș îndrăzni să afirm, dar obiectului mitei i-ar trebui dedicat un întreg eseu. Ce credeți că a oferit grecul ?
Ați zis „Calul Troin”? , nota 4 și ne vedem în toamnă.
Căpitanul grec oferă ca mită o geantă diplomat plină cu drahme grecești !
.....................................................................................................................................
Acest spațiu a fost lăsat în mod intenționat ca să savurați în tihnă această propoziție mirobolantă.


Evident că eroul nostru refuză mita, autoritățile române sesizează firma asiguratoare, planul grecilor este dejucat, Onassis este la fel de bogat dar se putea și mai bine. Echipajul grec părăsește nava, aceasta devine proprietatea statului român, bunurile de la bordul ei sunt luate în custodie de Navrom (inclusiv un motor naval de mici dimensiuni descoperit într-una din magaziile Evangeliei).
Image


Este de presupus că știți, în 1956 eu nu eram prin zonă (poate doar dacă practicați budismul) așa că informațiile sunt culese de ici-colo (cu accent pe „ici”). Sunt multe informații pe acest subiect, aproape toate dedulcindu-se la „copy/paste” și în lipsa unor dovezi palpabile cam toate virând spre Can-Can sau maxim, genul beletristic. Nu intenționăm, nici eu nici acest articol, să facem notă discordantă iar aceste vorbe constituie un preambul pentru a doua perlă, aceasta trebuie admirată cu tot cu montiură :

„Pe 6 Ianuarie 1969, o nava soră cu Evangelia, tot grecească, pe nume Anastasia, a eșuat în condiții identice la Movila Sara (zona Constanța Sud-Agigea). Cu singură diferență că a fost ales un timp nefavorabil, care, totuși, în situații clasice de navigație nu ar constitui motiv de eșuare. Și de această dată Grupul de Salvare a intervenit rapid, însă la comanda salvatorului Voinicul nu se mai afla Mircea Ionescu ci un secund. Nava Anastasia a fost declarată eșuată iar grecii și-au încasat banii de la asigurator. Legenda mai spune că fata secundului de pe salvatorul Voinicul s-a măritat cu un ofițer grec, părăsind România la scurt timp după acest eveniment…..”

Deoarece unele persoane pot fi mai lipsite de răbdare, până când ajung să culeg a treia perlă, vă ofer în exclusivitate accesul la această salvă salbă.

Înșiră-te mărgăritare


Și perla numărul trei, conform articolului constănțean, în anul 2005 o armată de avocați reprezentând interesele urmașilor lui Onassis, urmăreau să obțină de la statul român „milioane de dolari”. Se motiva că E. Evangelia a reprezentat o donație generoasă a miliardarului grec către statul român iar beneficiarul nu a respectat condițiile din contractul de donație. Ulterior acuzațiile sunt retrase și toată lumea revine la vechile activități.
În concepția mea, profană, prima perlă este dată de propoziția ce relatează darea de mită, perla numărul doi este dată de multitudinea de cuvinte prin care se subliniază că doar eroul era incoruptibil iar perla numărul trei este, cu voia dumneavoastră, afirmația conform căreia demersurile întreprinse de urmașii lui Onassis „au fost date peste cap de presa locală din Constanța”


Image

Și pentru că suntem păstorite pe aceleași poteci cu iarbă fragedă, nava E. Evangelia v-a continua să se degradeze din cauze artificiale (vezi Informații strecurate în „Operatiunea Merca” ) și naturale (în iarna lui 2012 castelul navei se desprinde căzând în interiorul navei) iar orice inițiativă de a încetini acest lucru este sortită eșecului. Astfel un ONG, care în anii trecuți, își propunea reabilitarea acestui simbol al litoralului românesc a trebuit să abdice în fața indolenței autorităților (nu-I așa că prietenii lui FAMO cunosc sentimentul ?).



Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Evangelia_(nav%C4%83)
http://www.ligamilitarilor.ro/frumusetile-patriei/enigma-epavei-de-la-costinesti/
https://dragos-ionescu.ro/2017/06/10/epava-de-la-costinesti/
http://constanta.ro/2013/07/20/nava-evanghelia-adevarata-poveste-a-epavei-de-la-costinesti/

Sursă foto
https://locuridinromania.ro/wp-content/galerie/povestea-evangheliei-nava-simbol-a-costinestiului/Povestea-Evangheliei-nava-simbol-a-Costinestiului-2.jpg

Restul fotografiilor aparțin autorului
Image

Image
„Orice intrus va fi tratat cu o răceală demnă. Astfel încât să înțeleagă și cel mai nesimțit că prezența lui este inoportună.”
Directorul Dumitru – Operațiunea Monstrul

"Sunt unii oameni care-şi închipuie ca un ucigaş trebuie să fie mereu şi în toate împrejurările numai ucigaş. În realitate e de ajuns dacă e numai din când în când criminal - şi numai o mică latură a fiinţei sale..."
E.M.Remarque
User avatar
alexie
Imperator
 
Posts: 2256
Joined: Thu Jan 10, 2013 11:01 pm
Location: Mangalia - Romania
Prenume si nume: Lucian Milosan

Return to Articole istorice

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest

cron