Soviet Guards Infantry 1944 – 45

Soviet Guards Infantry 1944 – 45

Postby alexie » Fri May 10, 2013 11:40 pm

Am să profit de timpul petrecut împreună ca să vă depăn o poveste, tristă dar reală. Trist fiind şi faptul că cele întâmplate continuă să ne afecteze, cum la fel de trist este şi faptul că cei contemporani cu întâmplarea continuă să ne părăsească.
Se făcea că mare chiolhan zguduise cartierul, opulenţa secătuise cămările şi pivniţele iar lumea abea începuse să-şi revină din mahmureală. Un băiet, Rudolf, sărăcuţ şi flămând şi-a revenit mai repede (pesemne efectul zamei de varză pe stomacul gol) şi a hotărât să-şi facă un rost din activităţi ilegale (târhării, trafic de influenţă, furtişaguri şi alte găinării). Dintotdeauna averea se face uşor când eludezi legea aşa că, în scurt timp, Rudolf era spaima cartierului, statutul său social crescuse ofensator şi ca orice incult, cu sânge albastru, nici titlurile (cât mai academice) nu-i displăceau. Feciorului nostru, deşi nici prin cap nu-i trecea să se aşeze la casa lui, i se făcuse de însurătoare, aleasa inimii lui, Nataşa, fiinţă trupeşă şi uşor alcoolică părea o partidă bună, mai ales prin prisma trecutului întunecat (se zvonea, prin târg, că şi-ar fi suprimat familia). După o curte scurtă (cum se practică la interlopi) a urmat o nuntă mare exclusivistă (ca la interlopi), naşii Veritop şi Solotov şi-au pus semnătura pe un certificat ce garanta extinderea lunii de miere la aproape un deceniu de zaharicale. Cerificatul era pătat cu sânge, semn că mirii au fost nerăbdători (nu vă gândiţi la prostii, Nataşa avea numele de fată Versace). Cu bucate alese s-au înfruptat cei doi porumbei, s-a început cu ciugulirea merindelor rămase din ajun (şniţel şi rulouri din şuncă de praga) apoi celebri polonezi, placintă cu hering; mai friky-friky, mai frikadeller, urmată de o salată norvegiană şi apoi el un bordeaux, ea o mămăligă cu jumeri şi pampuşte cu ţuiculiţă. Ambii parteneri erau bulimici, paranoici şi cu ochii pe caşcaval, atâta că Nataşa avea o digestie mai leneşă deci se crease falsa impresie că Rudolf făcea prăpădiul cel mai mare..păi la gazele de după nu se pun la socoteală ? Nu trecu mult şi Rudolf a început să calce strâmb, mai o pată de sos cu spaghete, mai o halenă cu iz de sake, mai o masă cu băieţii, în oraş, unde s-au servit Punjeni cepavi (cu garnitură de gulaş, spaghete şi krastavichki)...zilele se scurgeau şi Nataşa se simţea neglijată, a nu se înţeleage că fătuca era vreo sfântă. Inevitabil certurile se iscau des, gura târgului era de părere că acest mariaj nu se va sfârşi bine, dacă continua nu era de bine, dacă intenta divorţ Rudolf nu era bine, dacă intenta Nataşa tot nasol era..târgul privea cu teamă către mariajul celor doi dar spaima cea mai mare era ca nu care cumva să iasă vreun copchil din această coabitare.
Nu trecu nici un an şi inevitabilul s-a produs, Rudolf a venit cu chef de scandal, şi nu e barbă, si unde mi-a luat-o pe Nataşa de cosişe si poc-poc, pe sub fălci (gura târgului zice că motivul principal era că ea o avea mai mare ca el..adevărat este că Nataşa avea o mustăcioară destul de vizibilă, acum că tot dăm crezare zvonurilor cică, de la gura târgului citire, în ziua cu chelfăneala Nataşa tocmai ce băiţuia făcăleţul cu care, zicese, avea de gănd să ţi-l desmierde pe Rudolf ), cu greu Nataşa a scăpat de la frământat şi şi-a luat lumea-n cap. S-a ascuns la peştele său, Vladigrad, la scurt timp Rudolf a ginit-o, iar bătaie, iar vânătăi. Ca o zvârlugă (aici autorul anonim al poveşti şi-a permis un joc de cuvinte zvârlugă – Vladigrad - mustăţi..tare!) Nataşa rată, cu greu, tocana finală. Tot într-o fugă a ajuns la o rudă mai scăpătată unde a cerut protecţie. Înfierbăntatul Rudolf pe urmele ei, a prins-o şi i-a tras-o (şi ei şi protectorului Ghiev) , poc-poc, bumbăceală, castane şi păruială. Ştirbă, jumulită şi machiată (de seară) Nataşa se retrage la sânul Moaşesei, Rudolf după aret-ul clasic, hai-hai după ea. Ori Nataşa s-a trezit din pumni, ori Moaşcova a fost un fel de Naf-Naf cert este că Rudolf a furat-o, a furat-o aşa de bine că cele şase luni (cât Nataşa a făcut pe sparring partner) s-au resetat. Povestea continuă şi nici pe departe nu-i monotonă, bătăi crunte, vănătăi de o parte şi de alta, tot mai mulţi protagonişti se implică, apar trădări şi alianţe, arme şi strategii noi. Într-un final Rudolf se aşează la casa lui dar asta nu-l ajută, Nataşa şi ibovnicii intră peste el, urmăritul constată că s-a ars. Se întinde masă mare, prea puţin important că acum este pomană şi atunci era nuntă din moment ce iar se consumă ciorbă de teci cu mămăligă, pampuşte cu ţuiculiţă şi tochitură dobrogeană.
Am ajuns la sfârşitul naraţiunii şi constat că am omis motivul pentru care v-am necăjit cu această poveste, deci : Cam după prima corecţie administrată lui Rudolf, Nataşa şi-a răsplătit pumni însângeraţi. Pe pumnul cu care lovea mortal şi-a tatuat PKKA.

Soviet Guards Infantry 1944 – 45


Kit – Soviet Guards Infantry 1944 – 45
Scara – 1/35
Firma – Dragon
Serie – `39 – `45 Gen2
Număr piese – 147
Decal – prezent
Photoetch – prezent

Cutie cu capac, 29x19 cm; h 4,5 cm. Ilustraţie semnată VOLSTAD `08 din care ne facem o idee despre conţinutul kitului. Patru personaje, infanterişti ruşi, într-un moment de relaxare, infanteristul din partea dreaptă (4), gradat, stă în picioare, cu mâna sprijinită pe ţeava unui PPS3 privind către camaradul său (3) care, stând în genunchi, se sprijină într-un M1891/30 şi bea cu poftă dintr-o sticlă un lichid incolor(mă gândesc, ca şi domniile voastre, că este vorba de celebra vodcă). Un al treilea personaj, stând în picioare (1) monitorizează înghiţiturile, cu mâna dreaptă frecându-se pe barbă , are un PPŞh M1941 atârnat de gât iar în mâna stângă un Panzerfaust de captură (evident). Ultimul camarad (2) din grup ne este înfăţişat în poziţie şezândă, cu mâna stângă sprijinită pe genunchi şi cu o tigară între degete, mâna dreaptă dreaptă sprijinită pe sol îl menţine in echilibru, în apropiere şi-a lăsat arma, DP1928 care se sprijină pe crăcan şi are alături geanta cu încărcătoarele tambur. Cei patru au capetele protejate de casca de oţel model 1940 (Stalui Shlen – căptuşită cu trei straturi de vată, de asemenea permitea şi purtarea bonetei (pilotka) pe dedesupt. Sunt echipaţi cu pufoaice (telogreika – jachetă vătuită ), pantaloni din postav (Sharovari) pentru cizmă, cu întăriturile specifice de la nivelul genunchilor (material dublat, croit de formă rombică, pentru a proteja, cu această căptuşeală, genunchi) şi cizme din piele de viţel,cu carâmb înalt (Kirozoviy Sapogi) până sub genunchi. Mici diferenţe de echipament se pot observa încă din ilustraţie, astfel gradatul (4) are epoleţi (pagoni) cu contur roşu şi două trese de aceiaşi culoare, grad de Mла́дший Cержа́нт -Mladshij serzhant , fără corespondent în armata română, traducere –sergent junior ), este echipat cu geantă pentru masca de gaze şi port-încărcător, pentru încărcătoarele tip banană ale PPŞ43-ului, prins de centura de piele. Soldatul cu duşca (3) are lopată de infanterie, cu husă din material textil, prinsă pe centură cât şi port-încărcătoare duble din piele prinse pe centura din acelaşi material, în plus rusnacul are o pelerină din foaie de cort (Plasch Platka) purtată regulamentar, strânsă în jurul umărului stâng şi cele două capete legate la nivelul şoldului drept. La personajul cu panzerfaust (1) se observă bretelele sacului de campanie (Veshchevoia Meshok), port-încărcătorul pentru tamburul PPŞh-ului este prins la centura din piele. Al patrulea protagonist (2) cu meshok-ul în spate, are centură din material textil, întărită cu fâşie ingustă din piele prevăzută cu cataramă, de care are agăţat bidonul pentru apă. Tuspatru au prinse la centură borsetele textile cu grenade F1 şi pe sub pufoaică, este de presupus că au, vestoane (Gymnastiorka), de altfel la unul dintre soldaţi (3) se văd poalele iar la 2 şi 4 se văd gulerele tip tunică deci model M43.
Pe o laterală a capacului ne sunt prezentate aceste accesorii prin grafica computerizată 3D, în cazul de faţă fiind vorba de cele patru tipuri de armament, prezente în kit, şi port-încărcătoarele specifice.

În cutie inventarul kitului se prezintă astfel: două rame mari (A şi B), o ramă de mărime mijlocie (GA) şi trei rame mici (WE si două WA), fiecare sunt ambulate individual în folie de polietilenă şi conţin piese din plastic de culoare gri. Inventarul kitului include şi o coală de dealuri, o folie de photoech şi un prospect color pentru asamblarea şi vopsirea figurinelor şi a accesoriilor.

Prima ramă mare (A) conţine 35 de piese, din asamblarea cărora se obţine corpul a două personaje (figurina 1 cu piese notate A, respectiv figurina 2 cu piese notate B). Primul lucru pe care l-am verificat au fost bavurile nimic nou, bavurile Gen2 sunt identice cu bavurile clasice, inovaţia cu care vine această nouă generaţie de figurine dragoneze (cel puţin conform pieselor de pe această ramă) constă în porţionarea pieselor clasice în subansamble. Astfel capul (care este clasic adică decalotat, ceea ce face obligatore acoperirea cu cască) este tăiat rezultând două piese (faţa şi piesa posterioară cu gâtul, ceafa şi urechile), pufoaica este alcătuită din trei piese, în porţiunea de deasupra centurii (două piese scobite pentru faţa şi spatele vestonului şi o piesă pentru guler), iar poalele se obţin din asamblarea a încă patru piese; membrele sunt compuse din doua piese (cizma şi restul membrului, respectiv palma şi mâneca).

Numărul impar de piese (35), al acestei rame, se explică prin prezenţa piesei B18, cilindru de 2mm şi diametru de 0,3mm, care se vrea o ţigară. De remarcat faptul că subansamblele au pini de ghidare iar detalierea pieselor este de înaltă clasă (cu mult peste ce ne oferea Dragon, ceea ce poate părea fantezist) mergând până la reproducerea fidelă a tălpilor , decuparea capului se face pe traseul curelei sub-bărbie (în ideea că această cureluşa o să mascheze tăietura), sunt curios cu ce inovaţie va veni Gen2 în cazul unor figurine la care prezenţa cureluşei salvatoare nu s-ar justifica.

A doua ramă mare (B) conţine 41 de piese, din asamblarea cărora se obţine corpul ultimilor doi infanterişti (figurina 3 cu piese notate C, respectiv figurina 4 cu piese notate D), aceiaşi formulă cu bavuri şi porţionări, figurina 3 beneficiind de cinci piese suplimentare, patru pentru alcătuire pelerinei şi o a cincea reprezentând sticla, nu mă aşteptam ca gâtul sticlei să fie “cepuit”, încep să am îndoieli cu privire la ţeava armelor.

În compensare figurina 4 beneficiază de două piese suplimentare : cei doi epoleţi.
Oarece probleme o să creeze pinii de fixare a braţelor (valabil pentru ambele rame) deoarece intersectează una sau două din dungile model ceea ce o să necesite regravare, în plus tot pinii vor fi responsabili şi în cazul pieselor B8 şi B10 deoarece sunt fixaţi exact pe desenul genunchierelor, o nouă operaţiune de regravare.


Rama mijlocie (GA) conţine 30 de piese, accesorii pentru echiparea ruşilor, patru lopeţi de infanterie cu huse din material textil (GA1), port-încărcător pentru încărcătorul tambur al DP1928 (GA2), patru rucsaci Meshok (GA3) , patru borsete pentru grenade defensive(GA 4), două pungi pentru grenade (GA 5),două port-încărcătoare pentru PPŞh (GA 6), şase port-încărcătoare duble pentru Moşin Nagan (GA7), o geantă pentru mască de gaze (GA 8), patru bidoane de apă (GA 9) şi două piese ce par să fie port-încărcătoare pentru PPŞ43 sau genţi pentru grenadele RGD 33 (GA 10) . Aceiaşi detaliere first class şi bavuri fine ce nu periclitează integritatea pieselor.



Pe un carton se află două rame cu armament (WA), coala de decaluri şi folia cu piese metalice, tot acest conglomerate este sigilat, suplimentar, într-un plic de polietilenă.

Prima ramă mică (WA), conţine 18 piese, respectiv două arme M1891/30 (Apariţi sa datează din 1880, născută din colaborarea rusului Serghei Ivanovici Mosin şi a belgianului Leon Nagant, în 1930 a fost modernizată şi redenumită “Carabina Model 1891/30”, armă robustă, ieftină şi fiabilă de calibru 7,62 mm, alimentată cu seturi de cinci cartuşe; notorietatea i-a fost adusă de calităţile tehnice, numărul enorm de unităţi fabricate dar a ajunsă celebră şi datorită variantei cu lunetă, vezi Vasili Zaitev ) cu ulucul scobit încât fiecare poate beneficia de una din cele două variante de mecanism puse la dispoziţie (închizătorul blocat sau deblocat) pentru fiecare armă în parte, în plus pentru fiecare armă sunt prevăzute câte şase piese (o lamelă cu cinci gloanţe per piesă). Deci această ramă îi este destinată figurinei nr.3 (cel cu sticla), de remarcat faptul că ţevile armelor nu sunt pline, existând o mică scobitură în capătul ţevii.




A doua ramă mică (WA), conţine 15 piese, adică restul de armament şi căştile celor patru. Căştile sunt model 1940, influenţa Gen2 fiind extreme de vizibilă astfel marginile căştilor sunt bine delimitate iar niturile de pe calotă sunt evidente, din păcate evidentă este şi bavura ce străbate calota căştii cât şi pintenul de turnare ce fixează casca “în moalele capului” şi în ciuda profilului său triunghiular îndepărtarea va lăsa material pe piesă. În ciuda acestor inconveniente sunt plăcut impresionat de noua generaţie de căşti şi le declar ca fiind cele mai reuşite căşti ruseşti (1/35) ce mi-au trecut prin mănă, deşi ele aduc oarecum cu generaţia N.A.T.O. sunt de preferat celor vechi unde marginea era străvezie şi necesita multă migală pentru a combate aspectul “mâncat de molii”.

PPŞ Md.1941 poate cea mai faimoasă armă rusească din WW2, cu teava înconjurată de radiatorul metalic şi încărcătorul tambur cu capacitate de 71 de cartuşe, calibru 7,62, ieftină, simplă şi fiabilă. La încărcătorul tambur de 1,44 kg(plin) era şi o alternativă reprezentată de un încărcător-sector cu capacitatea de 35 cartuşe. Datorită calităţilor sale această armă fost adoptată (de captură) de armata germană ”M.P.717” şi chiar recalibrată pentru calibru 9 mm Parabellum. PPŞ-ul din kit este prezentat fără muniţie dar încărcătoarele tambur, în număr de două, sunt livrate pe aceiaşi ramă, arma este bine detaliată iar găurile alungite ale radiatorului sunt suficient de adănci şi îngrijit delimitate, totodată prezintă şi ţeavă găurită.

PPS43(descendent direct din PPŞ41, apărută în penuria de materilale a Leningradului asediat, alimentată de sector-încărcător de 35 cartuşe 7,62 Tokarev, cu pat rabatabil şi cu un compresor de recul primitiv dar eficient, o platbandă de oţel pliată în “U” şi fixată pe ţeavă ) este prezentată în două variante, cu patul rabatabil pliat sau cu patul rabatabil desfăcut (desfăcut şi la propriu deoarece constituie o piesă separată), arma este destul de bine detaliată, orificiile de pe laterala stângă a ţevii lăsând de dorit iar pentru orificiul de ieşire a glonţului nici un fel de iluzii, în capătul ţevii existând o buclă ce se vrea “muzzle brake”, obligatoriu va trebui finisată sau îndepărtată.

DP1928 (Pulemyot Degtyaryova Pekhotny – DP, mitraliera Degtiarev , armă robustă şi fiabilă doar bipedul constituia o piesă mai sensibilă, alimentată de un încărcător tambur de 47 cartuşe 7,62 mm, asemănarea cu placa de pick-up a tamburului i-a adus porecla de “Record player” )se reconstituie din cinci piese, corpul armei, încărcătorul tambur şi trei piese pentru crăcan (cele două braţe şi o mică piesă ce face legătura dintre ele şi armă). Ţeavă găurită.


Ultima ramă din kit (WE), conţine 8 piese, toate de captură, adică două Panzerfaust (Pnf a fost conceput ca o armă anti-tanc, cu tragere unică, astfel că după executarea unui foc devenea inutilă. Avea capacitatea de penetrara 20cm de armura la unghi de impact de 90 de grade. La declanşare, ogiva se detaşa, aripioare mici stabilizatore se extindeau iar după un zbor de circa 5 metrii focosul se arma. La impact, gazele expulzate pe o zonă redusă generau o forţă formidabilă, astfel distanţa până la ţintă era crucială pentru eficienţa acestei arme. Cartuşul (tija) de Panzerfaust constata dintr-un tub lung, umplut cu praf de puşcă care a acţionat ca propulsor pentru proiectil, jetul format la capătul opus putea răni o persoană aflată şi la 3 metri în spate, pe direcţia gazelor evacuate, orice obstacol aflat la mai puţin de 10 metri în spate putea modifica direcţia, deviaţia putând răni grav trăgătorul.

Mecanismul fixat pe cartuş consta dint-o pârghie de reperare şi trăgaciul cu sistem de siguranţă. Panzerfaust a fost considerat o armă simplă şi uşor de utilizat, de aici şi instruirea sumară, care in ciuda avertismentelor afişate pe armă ("Achtung!Feuerstrahl "! scris cu litere roşii pe cartuş) a făcut multe victime colaterale. Această armă ieftină şi eficientă s-a fabricat în cantităţi uriaşe (de ordinul milioanelor) pe parcurs dezvoltându-se mai multe variante Pnf 30(octombrie 1943), Pnf 60 (septembrie 1944), Pnf 100 (noiembrie 1944) , Pnf 150 (constituit dintr-un tub cu mâner de pistol reutilizabil, serie limitată, martie 1945 ), Pnf 250 (până la producţia de serie războiul se încheiase), numarul 30 -250 reprezintă distanţa (în metri) de eficienţă. Pârghia de ochire avea orificii de ghidare, astfel un Pfn 150 avea patru orificii pentru ochire la 30, 60, 100 respectiv 150 metri). Cele două Pnf din kit ( cam Pnf 60 ar fi) au la nivelul tijei câte un jgheab în care se fixează sistemul de amorsare/declansare şi ochire, sistem prezentat sub două forme pentru fiecare armă în parte (pregătit de tragere sau cu piedica pusă). Pe această ramă se află şi o ladă , cu capacul detaşabil (piesă separată) şi la interior cu un rastel pentru depozitarea a patru panzerfaust. La exterior cutia are o frumoasă textură, din păcate nervurile lemnului sunt doar pe capac, pe fundul cutiei şi pe laterala cu sistemul de închidere restul suprafeţelor fiind lise, la interior sunt prezente cinci urme de injecţie, circulare şi dispuse ca la zar.

Decalul, pe un petic de hârtie (3x2,5 cm) sunt înghesuite 31 de decaluri, toate fiind destinate ornării Panzerfaust-urilor.


Photoech, coala conţine 18 piese. Sunt trei perechi, diferite, de curele (MA1, MA2, MA3) care se pare ca sunt curele pentru armele din kit.

Perechea MA6 reprezintă epoleţii pentru gradat, despre destinaţia celorlante piese nu am o părere clară. Sub codul MA7 sunt prezente şase piese identice, fâşii înguste de 3mm lungime central cu un segment îngroşat. MA4 – o pereche de cureluşe forte subţiri şi lungi de 1,3 cm. MA5 – o pereche de piese, fâşii înguste de 3mm lungime şi central cu cataramă. Mă gândesc, foarte posibil ca printre aceste PE-ui să fie şi unele destinate curelelor căştilor.

Ultimul obiect de inventar îl reprezintă prospectul, coală de 27x17 cm, hârtie lucioasă, ce prezintă cele patru figurine în câte două ipostaze (faţă/spate). In ciuda numărului mare de coduri ce însoţesc schemele (inclusive coduri pentru vopsele Mr.Colour, Hobby Color şi Model Master) , prospectul este departe de a fi complet, sunt indicate piese banale de tipul cască sau lopată dar sunt omise piesele de tipul WA15 (o mică piesă ce am dedus că face legătura dintre biped şi mitralieră) , locul de elecţie al pieselor metalice (excepţie MA1 – cureaua pentru Mosin Nagant) iar pentru aplicarea decalurilor trebuie să căutăm altă sursă de informare (vezi pe verso la cutia kitului “11.Frw.Pz.Gren.Div.Norland” Dragon cod 6455).

Înainte de încheiere revin la cutie, la acest kit artistul Roland Volstad a fost scutit de a ne prezenta grafica de pe spatele cutiei ce includea şi prezentarea individuală a unor accesorii (mă refer la la cele 5-6 desene prezente pe manşeta graficii de pe spatele cutiilor cu deschidere laterala). Conform noului concept Dragon, pe spatele cutiei, pe fond negru, ne sunt prezentate, prin grafică computerizată, mai multe chenare cu detalii. În stânga cele patru figurine asamblate şi dispuse aproximativ ca în ilustrată, caseta mai conţine textul “Four new Gen2-standard Soviet Guards Infantrz figures with M1943 Gzmnastiorka uniforms and Telogreika winter jaket.” Şi două imagini de detaliu cu telogreika (faţă/spate). Chenarul din dreapta prezintă cele cinci rame cu piese din plastic.
Dragon models păstrează tradiţia şi astfel într-o manşetă ne prezintă câteva elemente de echipament (tot sub formă de grafică computerizată) : două tipuri de pungi pentru grenade, bidonul pentru apă, sticla şi lopata de infanterie . Această înşiruire este urmată de două foto cu detaliile de asamblare pentru piesele bicomponente (cap, mână şi picior).


Kitul cu bune şi rele

Bune
Cutia cu capac – acces facil la conţinut, rezistenţă mai mare la depozitarea supraetajată
Subiectul - nu sunt multe oferte cu ruşi în WW2 de la Dragon models
Dublarea numărului de arme
Detalierea de la nivelul uniformei şi a accesoriilor
Detalierea sistemului de încărcare şi oferirea a acestuia în două variante
Lider de piaţă, pentru plastice 1/35, la calitatea caştilor şi a pufoaicelor (este singura telogreika ce nu necesită regravare)
Porţionarea mână şi picior cu avantajele unei vopsiri mai ingrijite
Prezenţa armamentului de captură
Decalurile pentru panzerfaust


Rele
Capul – preferam ca folosirea căştilor să fie opţională iar ideea de a decupa faţa nu m-a convins
Prezenţa bavurilor – aici fiind vorba doar de aşteptări mai mari de la noua generaţie dragoneză
Pufoaica – în ciuda detalierii de top, porţionarea în şapte subansamble îmi pare exagerată iar scobirea celor două piese, mari, până la stadiul de coajă îmi displace total
Pinii de turnare ce creează probleme pentru căşti, mâneci şi perechea de picioare (B8şiB10)
Schema de asamblare incompletă - omisiuni importante care privesc toate componentele kitului (piese plastice, metalice sau decaluri).

Concluzie
Din nefericire nu mai reţin sursa şi preţul de achiziţie, să îmi dau seama cât a ridicat preţul sufizul Gen2, am vaga bănuială că a fost o promoţie şi categoric m-a atras subiectul (figurine de calitate reprezentând ruşi WW2 nu prea am în colecţie) nu sufixul. Este singurul kit Dragon Gen2 pe care îl am şi nu-mi permit să trag concluzii despre această iniţiativă, doar pe baza unui singur kit. Cu certitudine dacă ar fi de ales între două kituri Soviet Guards Infantrz, unul obişnuit şi celălant Gen2, calitatea detaliilor ar înclina balanţa către alegerea mea (Gen2).

Aspecte din utilizarea pieselor "Soviet Guards Infantry 1944 – 45":



Image
„Orice intrus va fi tratat cu o răceală demnă. Astfel încât să înțeleagă și cel mai nesimțit că prezența lui este inoportună.”
Directorul Dumitru – Operațiunea Monstrul

"Sunt unii oameni care-şi închipuie ca un ucigaş trebuie să fie mereu şi în toate împrejurările numai ucigaş. În realitate e de ajuns dacă e numai din când în când criminal - şi numai o mică latură a fiinţei sale..."
E.M.Remarque
User avatar
alexie
Imperator
 
Posts: 2233
Joined: Thu Jan 10, 2013 11:01 pm
Location: Mangalia - Romania
Prenume si nume: Lucian Milosan

Return to Kit Review

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest