Samurai Infantry XVI-XVII AD

[Olaf The Viking]

Am facut o proba ca sa vad dimensiunile si cum se incadreaza. Exact cum ma temeam, mai trebuie sa fac si o fantana si un grajd ca e prea mult loc liber:

[alexie]

[Olaf The Viking]

Am terminat peretii:

[Bill]

Excelent, arata tot mai bine !
Spor,
Bill

[alexie]

Până la urmă ai reuşit să te ţii de planificare..aici se vede generaţia care a crescut cu filmele de tipul "Zile fierbinţi"

[Olaf The Viking]

[Olaf The Viking]

Am continuat cu grajdul si am nevoie de un specialist in cabaline si bovine:

1. E prea inalt?



2. Ce sa pun in iesle, apa sau paie? Sau o fac cu doua compartimente? Sau pe o parte paie pe alta apa?

[alexie]

[Olaf The Viking]

Nu am stat de pomana. Am mai micsorat grajdul, am facut gardul din spate, gardul din fata cu poarta, fantana si cumpana (inca nu e fixata, stau in cumpana unde o pozitionez):



Nu mai am emotii decat cu acoperisul din spate:





In ultima instanta o sa fac scandura cu scandura pana se unesc cele doua planuri si tot ii dau de cap.

[Dorel Dumitru]

Buna dimineata,

Cele doua acoperisuri nu se imbina corect datorita unei greseli de proiectare.
Forma acoperisului in plan, al unei cladiri, se proiecteaza folosindu-se conturul cladirii indiferent de forma acesteia.
In cazul de fata exista doua posibilitati:
1.Acoperisul corpului mare sa aibe aceiasi panta a versantilor lungi cu ai corpului mic.
2.Acoperisul corpului mare sa aibe o panta a versantilor lungi mai mare decat panta versantilor lungi ai corpului mic.

Indiferent de situatie acoperisul care da "tonul" este acoperisul corpului mare.
In acest caz acoperisul trebuia sa depaseasca la ambele capete/"frontoane" cladirea cu aceiasi dimensiune, dimensiune ce reprezinta latimea streasinei si este, in cazurile uzuale, constanta pe conturul cladirii.
Corpul mic poate avea o streasina mai mica decat a corpului mare dar in niciun caz una de dimensiuni mai mari.
Pentru simplificarea proiectarii unui acoperis, atunci cand nu ne este impusa o panta - data in general de tipul invelitorii si zona climatica, pe proiectia in plan a conturului cladirii, se traseaza linia de streasina la o distanta aleasa in functie de cat de mult vrem sa umbrim fatadele. Uzual streasina are intre 40 si 60 de cm.
Dupa trasarea streasinei, linii paralele cu liniile peretilor exteriori ai cladirii, din colturile acestora, unghiuri drepte, se traseaza linii la 45 gr. Prin intersectarea acestora cu linia longitudinala de mijloc (coama acoperisului) se obtin cele patru ape ale acoperisului.

Pentru exemplificare eu am ales varianta cu streasina de aceiasi latime pe tot conturul cladirii in forma de "L".
Daca stiam dimensiunile acesteia faceam un desen corect dupa care se putea lucra.
Cele patru vederi le-am pus special rotite cu 45 sau 180 de gr ca prin rotirea pozei sa se obtina vederea reala.
Poza este gaduita pe fotobucket si de aceea am pus-o la dimensiunile 800 x ...



Spoor!